18 mai 2019

The Hazel Wood (#1 The Hazel Wood) - Melissa Albert


Cartea aceasta a fost ceva nou şi genial, după mine, şi vreau să la mulţumesc încă o dată celor de la Book Box România pentru că mi-au trimis-o. Dacă vreţi să vedeţi şi restul conţinutului din acea cutie intraţi AICI.

Deşi la început am fost total în ceaţă, subiectul acestei cărţi m-a prins total. A fost un subiect diferit faţă de ce am mai citit până acum, mai ales din categoria fantasy. Povestea o urmăreşte pe Alice, o tânără de 17 ani, mereu pusă pe drumuri alături de mama ei, Ella. De ce mi-a plăcut de Alice? A fost un personaj atât de bine conturat, care inspiră mai mult independenţa şi puterea femeilor într-o lume violentă, dar prezentată într-un mod atât de realistic. În acest caz, eu spun că dacă v-au plăcut cărţile scrise de Leigh Bartugo, să îi daţi o şansă şi Melissei Albert.

“I remembered less from my own life than I did from the books I read.”

Fiind o romantică incurabilă, primul lucru care mi-a venit în minte a fost  '' unde este romance-ul?''. Şi pe bună dreptate, deoarece romance-ul nu este mic, este minuscul. Aşa că profit de moment şi îl prezint  pe Ellery Oliver Djan-Nelson-Abrams-Finch ( după numele lui deja ştii că o să îţi placă de tipul ăsta), zis şi Ellery Finch. Şi, deşi nu vei avea parte de cantitatea aceea de romance, să ştii că vei iubi modul în care aceste două personaje se completează. Alice şi Finch nu sunt cuplul tipic, perfect. Ei au o aură întunecată în jurul lor şi devii dependent încă de la primele pagini.



Încă din primele capitole, autoarea te introduce în mijlocul acţiunii, prezentând fracţiuni din trecutul lui Alice şi a Ellei, dar şi bunicii ei Althea,o autoare foarte recunoscută a colecţiei de 12 basme legate într-un volum pe nume Tales from Hinterland. Şi chiar dacă nu te aştepţi, această poveste este atât dark cu multe întorsături de situaţie. Efectiv citeam şi nu mă puteam opri. Fiecare capitol era lăsat în suspans, pentru ca, mai apoi, să îţi dea lovitura finală. Mi-a plăcut extrem de mult că se mai lua o pauză de la acţiune şi astfel autoarea introduce capitole în care prezintă câteva dintre acele poveşti întunecate.

“You might think it’s strange, but you get used to those karmic moments in the book business. Books want to be read, and by the right people. There’s nothing surprising in it, not to me.”

Toată viaţa lor, Alice şi Ella au fugit de ghinion. De fiecare dată când se mutau într-un loc nou, lucruri ciudate se întâmplau. Până când s-au oprit, iar mama lui Alice este răpită. Toate aceste lucruri sunt conectate cu Althea, bunica sa care s-a izolat în acea lume de basm. Alice se vede nevoită să urmeze toate indiciile care duc spre Hinterland şi  am avut o groază de momente în care stăteam şi mă holbam în gol, încercând să realizez ce tocmai citisem.

În privinţa acestei cărţi nu pot zice că o recomand tuturor. E precum cărţile lui Laini Taylor: fie o să o iubeşti extrem, fie o să o urăşti. Şi toate acestea se leagă mai mult de emoţiile pe care ţi le transmite. Aşadar, eu îi acord 4/5 steluţe şi sunt pregătită pentru volumul doi. Am auzit că se vor traduce şi la noi, dar încă nu ştiu la ce editură.


“There are no lessons in it. There's just this harsh, horrible world touched with beautiful magic, where shity things happen. And they don't happen for a reason, or in threes, or in a way that looks like justice. They're set in a place that has no rules and doesn't want any. And the author's voice - - your grandmother's voice - - is perfectly pitiless. She's like a war reporter who doesn't give a fuck.” 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu