Diabolica (#1 Diabolica ) - S. J. Kincaid
Szauftman Karina
mai 26, 2020
0
SPOILER ALERT:
Numai că, uneori, soarta nu ne oferă alternativele pe care le preferăm, ci pe acelea pe care trebuie să le acceptăm în lipsa altora mai bune.
Nemesis e o Diabolică – un monstru, ar spune unii –, un umanoid creat în laborator special pentru Sidonia, fiica Senatorului von Impyrean. E nemiloasă, are o forţă fizică de temut şi i-a fost încredinţată o singură misiune: să ucidă pe oricine ar vrea să-i facă rău Sidoniei. Şi-ar da bucuroasă viaţa pentru ca aceasta să fie în siguranţă. Aşa încât atunci când Împăratul află de ereziile Senatorului Impyrean şi-i porunceşte să i-o trimită pe fiica lui la curtea galactică, Nemesis e cea care, deghizată, îi va lua locul Sidoniei. Odată ajunsă acolo, va descoperi că politica e un adevărat cuib de vipere, unde trebuie să se adapteze rapid pentru a supravieţui, folosindu-şi alte abilităţi decât cele fizice. Astfel, în mijlocul pericolelor şi al rebeliunilor, Nemesis îşi va descoperi umanitatea şi, poate, va găsi calea de a salva lumea.
Diabolica este o poveste despre curaj, maturitate şi găsirea identităţii, într-o lume în care nu ştii cine îţi e prieten şi pe cine te poţi baza.
„Genul perfect de aventură care te lasă cu sufletul la gură.“ TeenVogue.com
„Diabolicii nu au fost creaţi pentru a fi umani. Singura iubire sau legătură afectivă pe care o vor cunoaşte vreodată e aceea pentru unica persoană de care sunt conectaţi. Nemesis se luptă constant, conştientizând faptul că nu ar trebui să fie altceva decât un ucigaş fără milă, însă, în acelaşi timp, ea începe să dezvolte relaţii cu aceia din jurul ei.“ TeenReads.com
#Bestseller New York Times
#Identitate & Prietenie
Sunt unele cărţi pe care doar ştii că le vei iubi. Ştii tu, momentul acela când o ţii în mână ,te uiţi la copertă şi instinctul îţi spune că viaţa ta se va schimba de la prima pagină. Cam aceasta este, pe scurt, povestea mea cu Diabolica ( mulţumesc, @just_me_and_my_books!) .
Chiar nu ştiu de unde să încep, deoarece mi-a plăcut absolut toată cartea de la modul de scriere la evoluţia personajelor. O acţiune asemănătoare am întâlnit în Băiatul Echo de la Matt Haig, în care lumea cumpără roboţi umanoizi pentru a fi sclavi. Sau în cazul Diabolicilor pentru protecţie. Cum ar fi ca fiecare om să deţină o astfel de fiinţă? Un Diabolic ce poate gândi şi acţiona din proprie iniţiativă, dar care poate simţi doar emoţiile din fabrică, adică un gol profund şi o dragoste imensă pentru proprietar? Încă de la început, Nemesis a fost programată să o iubească pe Sidonia ,fiica Senatorului von Imperyan ,cu orice preţ şi să fie împăcată cu orice situaţie periculoasă în care s-ar afla, chiar dacă preţul ar fi propria sa viaţă. Se crede că Diabolicii nu au suflet, nu simt frica. Însă Nemesis este acaparată foarte des de ea.
Oamenii vorbeau atât de reverenţios despre afecţiune. Pentru mine era un chin. Nu îmi venea să cred că oamenii se bucură când simt aşa ceva. Cum putea cineva să găsească vreo plăcere în această nevoie chinuitoare de a-şi revendica o altă fiinţă umană?
Şi pentru a mai adăuga nişte condimente la lectura perfectă, acţiunea are loc în spaţiu, unde orice este posibil. Da, dacă eşti ca şi mine nu prea citeşti SF. Mereu le-am considerat cam plictisitoare şi nu reuşeam să îmi imaginez împrejurările. Dar tema aceasta alături de talentul lui S. J. Kincaid au făcut minuni.
A fost atât de palpitant să văd evoluţia ei pagină cu pagină. Am simţit că trăiesc alături de ea şi mă copleşeau aceleaşi emoţii. Când este trimisă sub acoperire pentru a lua parte la viaţa de la Curtea Galactică după ce tatăl Sidoniei a fost luat în vizor de către împărat, ea este nevoită să îşi schimbe total aspectul şi comportamentul. Ambele procese au fost împotriva firii unui Diabolic.
Iubirea era în calmul şi felul lui atent de a se purta, atât de diferit de al meu. Felul în care vedea cu zece paşi înaintea oricui, care contrasta cu nechibzuinţa mea. Faptul că nu se uita la mine ca la o creatură şi nu mă trata ca pe un animal sau ca pe un inferior, deşi, prin naştere, el era de fapt cu mult deasupra tuturor.
Ajunsă la curte, dă de cruzimea oamenilor care aşteaptă cu nerăbdare să facă o greşeală. Şi ca şi cum nu ar fi destul, este pusă faţă în faţă cu două comploturi care pot pune în pericol atât viaţa ei, cât şi a Sidoniei.
Am găsit prietenia lor uşor toxică. Înţeleg ideea de a-ţi da viaţa pentru cei la care ţii, dar faptul că relaţia lor se baza pe o reacţie chimică mi-a dat de gândit. Dar chiar şi aşa am apreciat modul în care Sidonia o încuraja pe protagonistă să îşi urmeze sentimentele şi să nu îi fie teamă să le exploreze. Am adorat personajul lui Nemesis. Foarte rar dau de o protagonistă care îmi merită toate laudele, pentru că sunt foarte mofturoasă. Dar modul ei de gândire, cum învaţă din greşeli şi descoperă teama, iubirea şi entuziasmul au fost un deliciu.
Prinţul Tyrus a fost încă un personaj de care pur şi simplu m-am îndrăgostit. Este cu adevărat o minte sclipitoare şi cu 10 paşi înaintea duşmanilor săi. Mimând nebunia încă de la o vârstă fragedă, este mai pornit ca niciodată să întreacă limitele statutului său şi să preia tronul. Însă pentru acest lucru el are nevoie de protecţie. Şi cine poate fi mai potrivit decât o altă minte genială şi forţă fizică brută.
- Nu o să permit să ţi se întâmple asta, a zis răguşit. Poate că ţie nu îţi pasă de tine, dar mie da.
Relaţia lor a fost ceva neaşteptat şi totuşi binecuvântat pentru o iubitoare de romance ca mine. A reprezentat o provocare şi am urmărit cu suspans modul în care doi străini,care nu au simţit în viaţa lor puterea copleşitoare a sentimentelor, au reuşit să îşi găsească jumătatea unul în celălalt.
O carte cu adevărat copleşitoare, Diabolica m-a ţinut în priză încă de la început. Nu mă puteam opri, având în vedere că un moment de neatenţie mă putea propulsa în confuzie. Pe la final nu am mai suportat şi citeam printre degete, temându-mă pentru viaţa personajelor mele. Chiar pot să spun că S. J. Kincaid este un geniu malefic ce nu se teme să rănească inimile bieţilor cititori. Fiecare pagină a fost încă un pumnal în săracul meu suflet care de la prolog s-a consumat. Aşa că dacă ai nevoie de o lectură care (cum se zice) să scoată untul din tine, ai găsit-o. Îţi garantez că nu vei regreta. Vei suferi cumplit, dar va merita fiecare rând.
Diabolica ( #1 Diabolic ) - S.J.Kincaid
The Empress ( #2 Diabolic ) - S. J. Kincaid
The Nemesis ( #3 Diabolic ) - S. J. Kincaid
