SPOILER ALERT:
Simplu ca o dorinţă, complex ca iubirea. Periculos, poate, ca un fulger. Puterea este un risc. Este şi o bucurie.
Când Nell Channing ajunge pe încântătoarea insulă Trei Surori, crede că a găsit în sfârșit un refugiu în care să scape de soțul abuziv și de viața înfiorătoare de care a fugit în urmă cu opt luni. Dar nici măcar în acest loc liniștit, Nell nu se simte pe deplin în largul ei. Având grijă să își ascundă adevărata identitate, ea își găsește o slujbă și începe să își exploreze sentimentele pentru șeriful insulei, Zack Todd. Dar există o parte din ea pe care nu i-o poate dezvălui – pentru că trebuie să-și păstreze secretele, dacă nu vrea ca trecutul să o ajungă din urmă. Un cuvânt neatent, o dezvăluire întâmplătoare, și viața pe care și-a creat-o cu grijă poate fi distrusă într-o clipă. Tocmai când începe să creadă că poate să se elibereze complet de temeri, Nell își dă seama că in sula se află sub stăpânirea unui blestem cumplit – care nu poate fi înlăturat decât de descendentele celor Trei Surori. Iar acum, cu ajutorul a două femei puternice și înzestrate, Nell trebuie să găsească puterea nu doar să-și salveze noul refugiu, ci și dragostea și pe ea însăși.
De obicei mă înţeleg bine cu cărţile Norei Roberts, însă de această dată simt că am îmbătrânit cu 30 de ani doar citind În lumina stelelor. Nu pot spune că a fost oribilă, dar nu mi-am găsit nici interesul pentru ea. Cred că marea mea problemă a fost că nu m-am putut conecta cu personajele principale şi mi s-a părut o carte în genul de romance standard care nu aduce nimic nou. Dar încercând să văd o parte pozitivă, mi-au plăcut mult restul personajelor şi am găsit interesantă şi povestea din spatele acţiunii.
Unele lucruri erau prea preţioase pentru a le lăsa în urmă.
Povestea călătoreşte până în 1692 când trei femei se luptă pentru viitorul lor, având o legătură mai puternică decât cea de sânge. Ele sunt vrăjitoare şi pentru a scăpa de procesele din Salem îşi fac o insulă care să le protejeze. Însă acest lucru nu funcţionează aşa cum şi-ar fi dorit, iar acţiunea se continuă în 2001 cu povestea lui Nell Channing. Scăpată dintr-o relaţie abuzivă, este mai hotărâtă ca niciodată să îşi formeze propria sa viaţa, să îşi găsească un cămin, iar acest lucru o duce pe Insula Surorilor.
Dacă viaţa nu ar fi plină de greşeli, ar fi îngrozitor de plictisitoare.
Nu pot spune că am reuşit să mă conectez cu ea, dar am apreciat modul în care îşi construieşte noua sa viaţă, găsind prietene loiale precum Mia şi Ripley, alături de care împărtăşeşte o conexiune extrem de puternică. Dintre ele, Ripley a fost preferata mea, genul de personaj puternic, conştient de sine, dar care totuşi îşi neagă puterile magice, în pofida faptului că ştie cât de puternice pot fi. Cred că ea a fost cea mai realistă.
După părerea mea erau mulţi bărbaţi idioţi pe lume. Şi cei mai mulţi dintre ei ajungeau să se izbească de femei încăpăţânate.
Povestea de dragoste dintre ea şi Zack a fost cam seacă. Aşteptam artificii, dar am primit doar o scânteie în schimb. A început ca orice romance standard, cu dragoste la prima vedere. El este bărbatul puternic de care jură că nu se va îndrăgosti, iar el vrea din prima mai mult. Chiar şi relaţia lor a fost foarte previzibilă, la fel ca şi punctul culminant şi finalul. Şi aş vrea să vorbim despre modul în care o tratează, ştiind că a fost abuzată. Pe lângă faptul că o tot ,,forţează'' să fie într-o relaţie cu el, omul ăsta are nişte comentarii total nepotrivite care m-au făcut să mă întreb: oare cine este personajul negativ din carte?
-Poţi să te prefaci că nu observi aşa ceva. Îi dădu părul ud la o parte de pe faţă, apoi îşi lăsă mâna acolo. Dar nu înseamnă că nu există.
Dar într-o notă mai optimistă, mi-a plăcut ideea satului în care toţi se cunosc şi sunt precum o mare familie. De asemenea, prietenia dintre cele trei fete mi s-a părut o idee super, deşi este un element comun în trilogiile Norei Roberts. A fost un fel de combinaţie între Blestemul mării şi Nestemate din soare, dar care a fost un fail total la partea de romance. Povestea a avut şi un strop de fantasy cu accentul pe ritualuri şi practici ale magiei. A fost interesant să aflu mai multe lucruri pe partea de ocult şi mi-a plăcut cum a dat o formă mai deosebită acţiunii.
Puţine lucruri sunt mai anoste decât limitele
Dar aceasta este doar părerea mea. Cu siguranţă am citit cărţi mult mai bune scrise de Nora Roberts şi poate mi-ar fi plăcut dacă o citeam acum câţiva ani. Însă nu am cum să privesc cu ochi buni modul în care Nora abordează situaţia lui Nell.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu