One girl. Thousand books.

27 aug. 2019

Nestemate din soare (#1 Clanul Gallagher din Ardmore) - Nora Roberts

Szauftman Karina august 27, 2019 0

SPOILER ALERT:

Cred în magie şi cred că cea mai frumoasă şi mai adevărată parte a ei se află în inimă. Eşti aici de câteva zile, Jude Frances. N-ai simţit această magie? (pag. 99)

Nora Roberts reprezintă una dintre plăcerile mele nevinovate ( sau vinovate), deoarece este autoarea care a dat startul obsesiei mele pentru aceste cărţi din colecţia de Cărţi Romantice de la Editura Litera. De atunci le colecţionez şi nu mă mai satur de ele. Ea reuşeşte să îmbine o poveste de dragoste cu elemente fanteziste atât de fin, încât te pierzi în poveşti de iubire atât neîmplinite, cât şi în pragul unor sentimente noi ce se nasc în protagonişti.

Jude F. Murray este decisă să facă faţă presiunii din viaţa ei printr-o escapadă în Irlanda, timp în care să studieze poveşti din mitologie pentru cartea sa. Ca profesoară de psihologie este obişnuită să despice firul în patru şi să se comporte cu calm fără să facă vreo scenă, după cum a fost educată de prestigioşii ei părinţi, Linda şi John K. Murray. Rănită în urma unui divorţ, ea decide că e timpul să se izoleze în casa străbunei sale, Maude. Dar lucrurile iau o întorsătură la care nu se aştepta, când miturile încep să devină reale şi face cunoştinţă cu Aidan Gallagher.

Aidan Gallagher m-a pus pe jar, nu glumă. Ştiţi gluma aceea când te întreabă momentul în care te-ai îndrăgostit, iar tu răspunzi ,, La capitolul 2, desigur''? Mdap, eu nu glumesc cu lucruri sfinte :))) Dar revenind, să vă spun câteva cuvinte şi despre el. Venit înapoi în ţara lui natală, după ce a călătorit timp de ani buni, deţine Taverna Gallagher şi împreună cu fratele ( Shawn) şi sora ( Darcy) lui încântă sătenii şi turiştii cu băutură şi muzică irlandeză de calitate. Mi-a plăcut atmosfera creată de Nora Roberts, dar şi modul în care se raporta la relaţia celor doi. Intrigă, pasiune şi mister, toate acestea fac parte din Nestemate din soare.

O singură alegere poate clădi destine sau le poate nărui.

Pe lângă relaţia care s-a format între protagonişti, un alt aspect care mi-a oferit satisfacţie a fost prietenia care s-a format între Jude, Darcy şi Brenna, deoarece nimic nu e mai plăcut decât o noapte între fete plină de bârfe savuroase şi sesiuni de cumpărături. Relaţia dintre Jude şi Aidan a evoluat în ritm normal, nefiind genul de dragoste la prima vedere. Deşi cărţile Norei Roberts par a începe greoi, ce urmează merită, credeţi-mă.

În paralel, povestea lor se împleteşte cu cea a lui Lady Gwen, o fantomă veche de 300 de ani care îşi aşteaptă iubitul pierdut, pe Carrick. El este prinţul care locuia într-un alt tărâm în castelul care se afla sub dealul pe care era căsuţa ei. Însă mândria şi simţul datoriei i-a separat şi i-a ţinut captivi, departe unul de altul, până când alte trei cupluri se vor îndrăgosti şi vor rupe blestemul. A fost o idee foarte inspirată să combine aşa realitatea cu mitologia şi am savurat până la ultimul cuvânt.

Cândva am iubit o fată şi i-aş fi dat tot ce aveam. Numai că am uitat să-i dăruiesc mai întâi de toate inima mea. Am uitat să-i dăruiesc cuvintele.

Cred că personajul meu preferat a fost Jude. Poate din cauza faptului că m-am regăsit în ea şi am văzut transformarea ei în mine. Ea devine din fata speriată, cu sufletul şi orgoliul rănit în această femeie care ştie cât valorează şi ce poate oferi.

Era o idee care o năucea. Să facă ce voia şi când voia, în ritmul ei şi în felul ei.

În final trebuie să vă zic : CITIŢI CARTEA ASTA! Desigur, poate nu e pe gustul tuturor, dar dacă sunteţi nişte romantici incurabili ca mine, atunci puneţi mâna pe ea. Mi-a dat aşa o stare de veselie pe tot parcursul ei şi am devorat-o. Cred că e puţin zis. La finalul ei am vrut mai mult şi mai mult. Cărţile Romantice sunt ca un drog de care nu te mai saturi şi aceasta a fost de departe una dintre cele mai bune.

Romance Read more

20 aug. 2019

Taine şi poveşti la feminin - Maria Cristiana Tudose

Szauftman Karina august 20, 2019 0

SPOILER ALERT:
Descoperi cât eşti de puternică atunci când nu ai de ales! Când este singura soluţie pentru a merge înainte, altfel rişti să cazi şi să nu te mai ridici. Descoperi cât eşti de puternică atunci când trebuie să-i protejezi pe cei dragi şi realizezi că nu mai ai nimic de pierdut!

De Maria Cristiana Tudose am auzit peste tot. Şi presupun că şi voi, dacă pomenesc de cealaltă carte scrisă de ea: Eu sunt femeie. Am văzut acea carte efectiv în fiecare librărie şi m-a făcut extrem de curioasă. Mai ales pentru faptul că sunt o împătimită de cărţi legate de feminism, cu personaje feminine puternice. Cred că toţi ne dorim să stăpânim lumea, mai ales prin caracterul nostru. Şi toţi vrem să ne simţim puternici în sinea noastră, chiar dacă acel sentiment e doar un paravan. Dar revenind la Taine şi poveşti la feminin, am fost foarte intrigată de ea din prima clipă. La o primă vedere a avut tot ce îmi doresc: o copertă la care genial e puţin spus, citatele de dinaintea capitolelor ( doar mă ştiţi, e kryptonita mea), un subiect care fără doar şi poate e făcut pentru sufletul meu.

O să vă spun sincer, mi-a fost destul de greu să mă acomodez cu stilul de scriere al autoarei, dar acest lucru nu m-a oprit să adnotez la aproape fiecare rând. Nu prea îmi stă în fire să scriu pe cărţi, dar aici nu m-am putut abţine. Scriam tot ce îmi venea în minte: gânduri, concluzii care nu se bazau strict pe subiect, ci conştientizări asupra propriei persoane. Această carte m-a făctut să realizez cât de des ne joacă viaţa pe degete şi cât de scurtă este ea de fapt. Aici regăsim poveştile a 10 femei puternice. Unele au decurs cum mă aşteptam, altele nu, dar cu siguranţă am învăţat câte ceva din fiecare.

Aceasta debutează cu povestea Elizei care a avut un mare impact emoţional asupra mea. La început eram confuză şi nu prea ştiam la ce să mă aştept. Dar piesele de puzzle s-au unit până la final şi am suferit alături de ea. Mi-a plăcut mesajul pe care l-a transmis, dar m-a făcut să realizez şi cât de superficială sunt în unele momente din viaţa mea. Şi pot spune că această poveste mi-a frânt inima. Sau mai bine folosind cuvintele ei:

Deseori ne plângem pentru chestii aberante, deşi în lume sunt oameni care luptă pentru viaţă şi o fac cu zâmbetul pe buze.

Cred că cel mai mult m-a impresionat povestea Cassandrei. Nici nu îmi pot imagina cum ar fi ca familia mea să nu creadă în mine. Şi mai ales să nu mă susţină pe simplul motiv că aş fi femeie. Povestea aceasta m-a înfuriat la culme. Sau mai exact tatăl şi fratele protagonistei. Dar am fost foarte bucuroasă când am văzut cum primeşte încredere în sine şi reuşeşte să devină o femeie independentă. Traseul ei mi-a dat încredere în mine şi m-a impulsionat să nu mă mai subestimez niciodată, pentru că viitorul meu depinde doar de mine.

Unde găsesc motivaţia necesară? Mă gândesc că sunt unică şi că merit tot ce e mai frumos, că prezentul depinde de mine şi viitorul trebuie să fie mai special şi frumos.

Povestea Vivianei am citit-o cu cea mai mare intensitate. Prinsă într-o relaţie toxică, ea realizează că singurul lucru de care are nevoie este afecţiune din partea partenerului ei. Cred că furioasă e puţin zis la cum m-am simţit. Încă nu pot să realizez faptul că există astfel de bărbaţi care au tupeul să înjosească o femeie doar pentru că nu i se fac toate poftele. Am asistat la viaţa unei femei puternice şi modul în care reuşeşte să supravieţuiască unei astfel de relaţii.

Fericirea depinde de noi înşine şi de felul în care privim lucrurile.

Cel mai mult m-am regăsit în cea a Sofiei şi a Maiei. Două femei diferite atât la aspect, cât şi la gândire, dar care ne transmit acelaşi lucru: nu renunţa! În viaţă trebuie să îţi urmezi pasiunile şi să nu renunţi la primul obstacol. Şi chiar şi în momentele în care simţi că eşti la margine de drum, nu uita că cei dragi vor fi mereu alături de tine.

Fiecare om ascunde suferinţe, păreri de rău sau lipsuri. Este vorba de capacitatea de a le accepta şi a le transforma în ambiţie şi perseverenţă. Aşadar, crede în tine, nu-ţi compara viaţa cu a altora, iubeşte-te şi luptă pentru visul tău. Munceşte şi învaţă să investeşti în tine. Vei ajunge unde ţi-ai propus.

Deşi nu am relaţionat cu toate poveştile, cred că fiecare femeie ar trebui să citească această carte. Poate eşti într-o situaţie aparte, poate cauţi un răspuns care îţi va schimba total viitorul şi cred că această lectură te va ajuta. Nu numai că prezintă situaţii distincte, dar cred că a acoperit o arie foarte mare în privinţa problemelor cu care se confruntă femeile de astăzi pornind de la lipsa de stimă de sine, până la relaţii toxice şi cum să scapi de ele ca să te eliberezi.

Ce am învăţat din această carte?

Aş începe prin a spune că acum ştiu să deosebesc iubirea adevărată de cea falsă. Nu voi mai permite oamenilor care mă critică mereu să facă parte din viaţa mea şi nu voi mai pune cuvinte aruncate în van la suflet. Am învăţat să mă apreciez şi să îi apreciez pe cei din jurul meu. De asemenea, ştiu că viitorul meu depinde de mine şi de eforturile mele şi nu mai am de gând să fiu superficială. Aşa că îi mulţumesc autoarei pentru că a împărtăşit cu mine aceste poveşti care au capacitatea de a îţi schimba percepţia asupra vieţii şi te ajută să îţi găseşti locul în lume.

Nota finală am făcut-o în funcţie de media notelor pentru fiecare poveste, în funcţie de cât de mult m-au inspirat sau emoţionat. Îi acord 4,5 steluţe strălucitoare pe Goodreads şi aştept apariţia următorului volum. Până atunci, vă încurajez să puneţi mâna pe ea, să râdeţi şi să plângeţi alături de 10 suflete minunate şi independente .

Cartea se poate achiziţiona de AICI.

ForSoul Read more

16 aug. 2019

Ultima zi - Helene N.

Szauftman Karina august 16, 2019 0

SPOILER ALERT:
Poţi trăi fără minte. Fii sigur de asta.
Însă nu poţi trăi fără inimă.

Primul gând care mi-a venit în minte după ce am terminat cartea a fost că dacă un necititor mi-ar cere opinia şi ar trebui să îi recomand o carte prin care să înţeleagă magia cititului, atunci Ultima zi ar fi prima alegere. Cred că din cauza intensităţii cu care am citit-o. M-am pus să o lecturez şi, deşi nu plănuiam să o termin atât de repede, în patru ore care nu şi-au făcut simţită prezenţa am fost gata cu această carte care până acum este preferata mea alături de Corrupt. Cu o poveste sfâşietoare despre prima dragoste, despre importanţa fiecărei clipe, despre iertare şi prietenie, această carte şi-a pus amprenta asupra mea şi mi s-a lipit de mâini şi de suflet.

Aceasta o are în prim plan pe Everly, o tânără în război cu viaţa şi cu sentimentele sale. Mi s-a părut ciudat la început modul în care a fost scrisă povestea, aceasta adresându-i-se lui Jarryd, protagonistul nostru. Dar nu pot spune că nu am fost captivată din prima, mai ales după un epilog misterios care nu lasă loc prezumţiilor. Cred că de aceea m-a prins atât de mult. Povestea lui Everly pare destul de complexă şi am simţit din plin emoţiile care o încărcau. După moartea mamei sale, şi-a ridicat un zid în jurul ei. Nici tatăl care o iubea nespus sau prietena ei cea mai bună nu o puteau scoate din cochilia aceea impenetrabilă. Mai presus de toate acestea, o ura din suflet pe iubita tatălui ei pentru faptul că aceasta îngropa amintirea mamei sale.

Ştii, uneori creierul meu mă face să cred că a căzut într-un somn adânc, însă atunci când mă gândesc la tine, parcă e mai treaz ca niciodată.

Însă zidul cade din momentul în care îl zăreşte pe Jarryd pe pod, de cealaltă parte a barei, părând că urmează să facă greşeala supremă. Ea îl convinge că viaţa merită trăită, promiţându-i că îi va demonstra acest lucru, ajutându-l să se îndrăgostească în 30 de zile. Am savurat din plin fiecare zi şi mă îndrăgosteam tot mai tare de personajul lui Jarryd, deoarece era atât de dulce. Dar recunosc, m-a înnebunit puţin tot acest mister care îl învăluia. Dădeam pagină cu pagină şi nu mai puteam de curiozitate. Făceam presupuneri, pentru că da, aşa sunt eu. Nu rezist să nu îmi spun ce se va întâmpla şi rare sunt cazurile în care mă dau bătută. Şi deşi am nimerit câteva lucruri, majoritatea timpului am fost în pom cu ce urma să se întâmple.

Povestea aceasta este pur şi simplu magnetică. Te prinde de la prima pagină, îţi ia sufletul şi ţi-l poartă în corpul lui Everly. Privind prin ochii ei, m-am simţit pierdută. Am simţit cum e să îndepărtezi pe toată lumea de teamă să nu fii părăsită. Dar cel mai important, am simţit prima dragoste cu toţi fluturii ei şi am fost atrasă de acest băiat misterios care într-o clipă îţi cere sfaturi despre cucerirea unei inimi, în cealaltă aplicându-le pe tine. Am învăţat despre iertare şi cât de uşor poţi să scapi de o piatră de pe inimă dacă îţi permiţi să vezi cu adevărat în sufletul celor din jurul tău.

Cred că e mult mai simplu să încercăm să convingem pe altcineva că totul merită, decât să încercăm să o facem atunci când vine vorba de noi înşine.

Nu cred că pot exprima prin cuvinte cum m-am simţit la ultimele pagini şi printre lacrimi, cu greu, am reuşit să o termin. Mi-a plăcut extrem de mult şi modul în care s-au îndrăgostit protagoniştii, deoarece nu a fost nimic grăbit şi ai putut vedea magia în faţa ochilor tăi. Chiar dacă trecutul îi ţinea departe, prezentul îi atrăgea unul către altul şi m-a făcut să realizez că uneori destinul se joacă cu vieţile noastre într-un mod dureros, dar plăcut. Relaţia lor a fost perfectă din punctul meu de vedere. A început cu neîncredere, dar s-a transformat treptat în prietenie.

Doar ca să ştii, eu încă sunt aici. Exist şi te aştept.

Ca personaje secundare îi mai avem pe Lilly ( prietena ei cea mai bună) şi Michael ( care avea sentimente pentru Everly). Pentru ei am sentimente total opuse. Chiar dacă ştiu că Lilly era bine intenţionată, mi se părea că îi dădea cele mai nepotrivite sfaturi lui Ever. În unele momente aceste lucruri mă enervau. Cât despre Michael, i-am iubit spiritul liber şi modul în care nu forţa nota. Mda ... încă un personaj de care m-am îndrăgostit. Dar ce să îmi faci?!

Tu eşti alinarea gândurilor mele, Jarryd. Ştiu că am spus că am înţeles rolul prezenţei tale în viaţa mea, însă abia acum realizez motivul cel mai adevărat şi important. Te-am întâlnit pentru a-mi conecta sufletul cu al tău, atunci când totul se prăbuşeşte în jurul meu.

Cred că acesta este şi motivul pentru care i-am acordat 5 steluţe, oficial . Dar vorba fie între noi, i-aş fi acordat un număr infinit. M-a făcut să trec prin toate stările posibile de la râs la plâns, până la furie şi iritare. Cred că pot spune că am trăit cartea aceasta şi de mult timp nu am fost atât de prinsă încât să uit de lumea din jurul meu, oamenii să vorbească cu mine şi eu să nu îi aud din cauză că mintea mea se întreba în continuu ,, Cine este cu adevărat Jarryd?'' sau ,, De ce ai făcut asta, Ever?''. Mi-am spus de la început că silul autoarei mă duce cu gândul la cărţile lui Colleen Hoover, care este idolul meu în materie de căţi de iubire care au capacitatea de a mă sfâşia pe interior. Aşa că vă îndemn să mergeţi, să luaţi cartea aceasta şi să pătrundeţi în această poveste plină de romantism, în care două suflete pierdute luptă pentru a se regăsi.

Cartea o puteţi achiziţiona de AICI .

Stylished Read more

14 aug. 2019

Ultimul zbor ( #2 Amantele trecutului) - Alexandra Gheorghe

Szauftman Karina august 14, 2019 0

SPOILER ALERT:

Iertarea este sacrificiul suprem al unei iubiri absolute. ( pag. 61)

Am revenit cu a doua carte din Amantele trecutului, iar dacă prima m-a impresionat prin modul în care alegerile pot afecta viaţa unei persoane, iar dragostea o poate mistui până când rămâne doar amintirea, Ultimul zbor a fost o carte despre puterea iertării. Ce faci atunci când persoana la care ţii cel mai mult este şi persoana faţă de care ai greşit enorm şi cum poţi răscumpăra acele erori. Dacă nu aţi citit primul volum, vă invit să îi citiţi recenzia AICI şi să o urmăriţi pe Alexandra Gheorghe pe Instagram şi Facebook.

Mi s-au îndeplinit dorinţele şi odată cu acest volum am putut pătrunde în mintea şi în gândurile Katiei. Am fost destul de surprinsă că ea a fost mult mai inocentă, să zic aşa, decât Svetlana. Acţiunea are loc la 5 luni după cea din prima carte. Katia se află într-un proces al uitării alături de Artur, un poliţist care este legat de trecutul ei. Însă marea sa dilemă este faptul că nu poate ignora dragostea pe carte i-o poartă Svetlanei, iar la îndrumările iubitului ei, nu renunţă şi reia legătura cu ea.

Să povesteşti unui om despre fericirea ta, iar el să te asculte cu sufletul la gură, să te înţeleagă, să te ţină de mână şi să fie fericit pentru tine, cred că acest sentiment este unul care cu adevărat împlineşte omul! Când realizează că nu este singur cu toate bucuriile şi tristeţile lui.

Svetlana apare aici într-o ipostază diferită, una distrusă şi suferindă. Este blocată între iubirea faţă de Katia, care nu o completează, şi cea faţă de Marcus care pare că nu o poate ierta. Împreună, cele două parcurg un drum lung printre trădări, pasiune şi iertare. Şi oare se vor regăsi cele două în aceste lucruri? Oare ce este mai puternică: iubirea sau iertarea? Acest lucru depinde de voi să aflaţi în acest volum.

Svetlana, te-am căutat în toate femeile. Şi zece la un loc nu pot fi ca tine.

Ce mi-a plăcut în această carte:

Am putut observa o evoluţie foarte frumoasă în privinţa stilului autoarei care şi de această dată m-a captivat cu lirismul ei.
Şi nu doar din acest aspect a evoluat. Coperta acestei cărţi arată genial şi dintre cele două este preferata mea.
Citatele de dinaintea capitolului sunt însoţite de câte o imagine abstractă de care m-am îndrăgostit.
Personajele sunt foarte bine conturate, iar personajele noi mi-au plăcut la nebunie.

Aspecte care nu mi-au plăcut:

Erau momente în care dialogul nu avea sens, deoarece o replică era împărţită în două rânduri ca şi cum vorbea următoarea persoana şi am fost derutată.
Mi s-a părut că se repeta puţin povestea din prima carte, în care Ea trebuie să decidă dintre un El şi o Ea în timp ce un alt El o aştepta acasă, repetându-se aceleaşi ,,greşeli''.

Toate poveştile sunt adevărate dacă cititorul se regăseşte în ele.

În concluzie,vreau să vă spun că mi-a plăcut această carte. I-am acordat doar 3 steluţe pe Goodreads nu pentru că nu ar fi o carte bună, ci pentru că parcă aveam nevoie de ceva mult mai profund. Iar comparându-le, parcă volumul 1 şi-a lăsat amprenta mai mult asupra mea, aceasta fiind o părere subiectivă. Dar consider că merită citită dacă eşti în căutarea unei lecturi uşoare, pline de pasiune, care să îţi trezească zeiţa interioară.

Un aspect foarte important al vieţii este ca ea să-ţi ofere oameni în preajma cărora poţi fi tu.

Cartea se poate achiziţiona de AICI.

Stylished Read more

11 aug. 2019

Amantele trecutului ( #1 Amantele trecutului ) - Alexandra Gheorghe

Szauftman Karina august 11, 2019 0

SPOILER ALERT:
Nu ne putem mulţumi cu puţin, nu. Trebuie să ne mulţumim

cu tot ce este demn de noi şi încă puţin. (pag. 171)

Cred că pot spune că mi-a fost puţin teamă să mă apuc de această carte. Poate din cauza subiectului ce pare intimidant la o primă vedere sau a titlului unic. Dar în ultima perioadă pofta mea de lectură a fost foarte redusă şi aveam nevoie de ceva ce să mă scoată din monotonie. Cartea aceasta chiar a reuşit şi cu greu am putut să îmi adun gândurile după ce am terminat-o. Am avut sentimente confuze legate de ea. Pe de o parte am adorat cuvintele autoarei care dă cărţile pe faţă şi ne arată că nimeni nu e aşa inocent cum pare. Însă, pe de altă parte, am fost contrariată de cum este prezentat aici subiectul înşelatului.

... cine vorbeşte prea mult despre iubire, înseamnă că nu i-a cunoscut valoarea.

Amantele trecutului este genul de carte care te face să te pierzi printre cuvinte. Ea te face să păşeşti într-o lume aproape ireală pentru sufletul uman, o lume în care greşelile sunt menite să se întâmple, dar iertarea are un impact mult mai mare. Este genul de lume în care oamenii au voie să se iubească liber, fără presiune, fără minciună, doar profund şi real chiar dacă acest lucru doare la final. Dar mai sunt şi trădări care îşi cer răscumpărarea, care îţi dezvăluie subtila diferenţă dintre bine şi rău.

Povestea o urmăreşte pe Svetlana şi de la început se poate observa că este o femeie unică, plină de încredere în sine. Ea ştie că poate oferi foarte multe, are standarde înalte şi nu îi pasă ce crede lumea. În acelaşi timp, o întâlnim pe Katia, o rusoaică misterioasă, dar plină de pasiune. Între cele două se înfiripă o legătură strânsă, dar care nu poate evolua din cauza plecării Svetlanei. Ea începe o viaţă nouă, într-un oraş nou alături de Marcus, iubitul ei. Am sentimente confuze legate de el. Ca să vă faceţi o idee despre acest personaj, este genul care face sacrificii doar pentru a-şi vedea perechea fericită. Chiar dacă acest lucru nu se întâmplă alături de el. Este decis să accepte posibilele viitoare escapade ale iubitei sale, ba chiar să le şi ierte dacă acest lucru ar însemna ca ea să ajungă din nou în braţele lui. Dar uneori am confundat această atitudine cu una de ignoranţă, de parcă ar adopta o atitudine rece. Cel puţin aşa am interpretat eu gesturile sale.

- Asta e viaţa, draga mea, exact ca un film bun sau prost, depinde cum îţi doreşti tu să-l condimentezi şi ce fel de regizor eşti. Dacă dai voie pasiunii să curgă, atunci cu siguranţă, filmul tău, viaţa ta va deveni una frumoasă.

Mi-a plăcut foarte mult de personajul Svetlanei. Este o fire încrezătoare şi ştie că dacă îşi propune ceva, va reuşi. Este o carte atipică din acest punct de vedere. Rar am întâlnit în cărţi personaje feminine care sunt conştiente de calităţile lor şi de puterea de seducţie. Este genul de femeie care gândeşte la rece şi nu se sfieşte să îşi întreacă limitele. Este conştientă că are la dispoziţie o singură viaţă (ceea ce poate suna ca o perioadă lungă de timp, dar nu este) şi e decisă să o trăiască fără regrete. Am admirat relaţia pe care o are cu Marcus, una care îşi are bazele pe încredere, onestitae şi comunicare. Cât despre Katia, nu prea am o părere formată. Ea apare sub forma unei femei misterioase, dar cam atât ştiu despre ea. Sper ca în următorul volum să aflu mai multe despre viaţa ei, deoarece aici este prezentată mai mult ca o fantasmă, un ideal la care aspiră Svetlana.

- Din punctul meu de vedere, orice femeie este puternică, iar totul depinde de ea, dacă ştie să îşi administreze forţele sau nu. Ne naştem cu această putere şi doar cine reuşeşte să o descopere, să îi afle rostul, să îşi descopere înlăuntrul ei adevăratele forţe dobândite, doar aceea se poate numi o femeie puternică.

Despre stilul de scriere pot spune că mi s-a potrivit. Deşi unii nu prea ,,aprobă'' genul acesta de scris liric, cum îi spun, eu l-am adorat şi m-a prins de la primul rând. Alexandra Gheorghe vorbeşte în metafore care sunt uşor de înţeles şi pot spune că am patinat printre rânduri. Este o carte ce se citeşte repede şi uşor, iar mesajul din spatele paginilor ţi se întipăreşte în suflet. Scenele erotice din această carte nu au fost exagerate sau prea descriptive, dacă acest lucru vă opreşte din a o citi.

Eu una, recomand această carte tuturor celor care vor să descopere o fărâmă din sufletul lor printre rândurile acestei cărţi. Să vă spun sincer, după primele pagini nu am fost sigură că această carte va fi pentru mine. Însă intriga şi dorinţa de a afla cum se va sfârşi povestea Svetlanei m-au îndemnat să continui. Finalul m-a lăsat parcă cu un gust amar. Am realizat că uneori persoanele în care te încrezi cel mai mult, acelea îţi ascund cele mai importante adevăruri. A fost foarte interesant să pătrund în mintea Svetlanei şi să trăiesc o poveste atât de simplă în aparenţă, dar mult mai complexă în esenţă.

-Nu cred că sunt unică. Eu cred că toţi suntem la fel doar că ce facem, cum vrem să trăim ne alcătuieşte. Toţi, până la urmă greşim, călcăm pe jurăminte şi păcătuim, dar nu ne putem ignora sentimentele.

Cartea se poate achiziţiona de AICI.

Stylished Read more

3 aug. 2019

Şi-n mintea mea dansam desculţă - Olivia Zeitline

Szauftman Karina august 03, 2019 0

SPOILER ALERT:

Când vrei să ştii ce trebuie să faci, deschide o carte la întâmplare. (pag.137)

Am fost atât de încântată când cei de la ACT şi Politon mi-au scris despre această nouă apariţie şi când am văzut cartea am zis că asta e, trebuie să o şi citesc. În 4 ore a fost gata şi mi s-a părut o lectură foarte uşoară şi motivaţională în care, cred eu, că toţi ne putem regăsi. Am adorat totul la această cărticică mică şi drăguţă de doar 191 de pagini, începând de la coperta minunată (care este exact a originalului,din câte văd), până la citatele din faţa fiecărui capitol. Nu cred că există vreo pagină pe care să nu o fi însemnat, aşa cum ea şi-a lăsat amprenta în sufletul meu.

Povestea o urmăreşte pe Charlotte, o franţuzoaică de 33 de ani care lucrează în domeniul marketing-ului. Însă toată presiunea aceea o răpune într-un episod de burnout din timpul unei şedinţe, când camera începe să se învârtă, iar ea dansează desculţă în faţa colegilor. Dar acesta este doar începutul călătoriei sale, deoarece o regăsim 3 ani mai târziu predând cursuri de dans, urmându-şi visul pe care l-a părăsit la 18 ani. Însă lucrurile nu se petrec aşa cum îşi plănuise: banii pe care îi primeşte pentru cursuri nu îi ajung pentru a se întreţine şi relaţia cu Tom, un jurnalist în prag de divorţ, pare să se destrame puţin câte puţin până când o voce interioară îi şopteşte că relaţia ei se va termina foarte curând.

Chiar dacă n-a fost uşor la început, am continuat să-mi urmez intuiţia. Timpul mi-a demonstrat că, dacă am încredere în ea, atunci sunt în acord perfect cu mine însămi.

Aici intră în scenă Stella, o violoncelisă renumită, care îi pune bazele călătoriei sale iniţiatice şi o învaţă despre intuiţie. Mi s-a părut un lucru foarte fain modul în care ea a pus problema. Adică imaginaţi-vă aşa: fiecare dintre noi are o voce interioară care îi poate rezolva problemele. Tot ce trebuie să facem este să o întrebăm. Niciodată până acum nu m-am gândit la intuiţie ca la o energie vibrantă plină de viaţă, dar această carte mi-a schimbat perspectiva. Şi nu doar din acest punct de vedere. Şi să nu uităm de Thea, prietena ei care o învaţă despre metoda de a se conecta cu sinele şi o introduce în lumea meditaţiei.

Uneori trebuie să ştim să ne debarasăm de ce avem ca să găsim ceea ce este esenţial. N-ar trebui să avem niciodată prea multe lucruri, pentru că atunci lucrurile vor ajunge să pună stăpânire pe noi, în cele din urmă.

Viaţa lui Charlotte are suişuri şi coborâşuri. Ca a noastră, a oamenilor în general. Însă mulţi tindem să renunţăm şi să ne pierdem credinţa. Dar nu, Charlotte nu se lăsa învinsă indiferent de cât de urâtă era situaţia, iar acest lucru m-a motivat. Indiferent de vreme sau împrejurări, ea urma cu stricteţe ritualurile sale de dimineaţă şi se lăsa purtată de intuiţie şi destin. În felul acesta ajunge să cunoască prietenia, dragostea şi împlinirea de sine. Povestea de dragoste nu a fost scopul central al cărţii, dar a existat subtil, pe fundal. Am învăţat că dacă un lucru nu merge în viaţă, înseamnă că nu a fost să fie. Cred că universul pregăteşte ceva pentru noi toţi, ceva măreţ, bazat pe cele mai arzătoare dorinţe.

Îmi trăiesc intenţiile, dorinţele de viitor ca şi cum acestea s-ar fi realizat deja.

Un alt aspect care mi-a aprins interesul a fost Teoria Sincronicităţii, prezentată de francezul Pierre Loiseau, care este amintită aici. Pe scurt, această teorie are loc când se întâmplă mai multe coincidenţe, una după cealaltă, care te duc mai aproape de scopul tău. Acest lucru m-a pus serios pe gânduri. Aţi păţit şi voi?

În concluzie, vă recomand cu tot dragul această carte. Sunt sigură că în ea există ceva pentru fiecare şi este o lectură foarte frumoasă de vară. Este perfectă şi pentru cei care nu ştiu ce să citească la momentul actual, dar vor ceva ce să le rămână în inimă. Limbajul este accesibil pentru toată lumea iar lecturarea sa merge foarte repede. Cât despre final, m-a lăsat cu unele semne de întrebare. A fost genul de final deschis (după interpretarea mea) care îţi permite să conturezi singur continuarea poveştii. Olivia Zeitline are un talent în a te face să simţi că ai un scop, iar cuvintele ei au însemnat pentru mine o adevărată revelaţie, iar pentru acest motiv îi dau 5 steluţe, deoarece la finalul lecturării sale am avut acel sentiment de plentitudine.

Cartea se poate achiziţiona de AICI.