SPOILER ALERT:
Dar nu se putea împiedica să simtă o curiozitate, aproape bolnăvicioasă, în ceea ce privea morţile produse în jurul ei. Ca şi cum, dacă participa la anchetă ar fi ajutat-o să domine suferinţa şi durerea pierderii prietenei sale.
Block 46 este o carte care mi-a atras de mult timp atenţia. Chiar dacă eu sunt mai mult pe zona de romance, nu am avut cum să ignor premisa misterioasă şi duo-ul feminin care îşi face loc prin această lume ,,condusă de bărbaţi". Le mulţumesc celor de la Editura Tritonic şi lui Bogdan Hrib, care mi-a trimis această carte.
Voi începe prin a spune că nu o recomand celor care sunt prea sensibili la detalii sângeroase. Eu una, nu am avut probleme cu ele, dar volumul în sine este foarte detaliat în privinţa tuturor aspectelor. A avut tot ce îi trebuie: început misterios şi dark, o prietenie care se formează pas cu pas, fragmente istorice şi totul este presărat cu o potenţială idilă între 2 personaje. Un alt apect care mi-a atras atenţia este imprevizibilitatea acţiunii şi plot twist-ul de la final. Ultimele rânduri m-au făcut să mă ascund sub pătură şi să mă opresc din 5 în 5 secunde ca să respir, deoarece oxigenul nu era în prim-plan.
Povestea urmăreşte o serie de crime, ele fiind plasate în două ţări : Anglia şi Suedia. Ancheta este condusă de Emily Roy (un profiler care aduce a Sherlock) şi noua sa parteneră Alexis Castells ( o scriitoare de thrillere de 37 de ani care încearcă să umple golul din viaţa ei, făcându-şi singură dreptatea). În opinia mea, cartea vrea să transmită mai mult modul în care un om poate ajunge un criminal, datorită anturajului în care a crescut.
Ştia că timpul n-avea să oprească durerea; doar îi oferea posibilitatea să înveţe să trăiască cu ea. Deci grăbi un pic lucrurile, forţându-se să privească realitatea în faţă, drept în ochi.
Astfel, acţiunea se plasează între anii 1944 şi 2014, pe două planuri care se vor combina până la final, iar elementul central care le leagă este stilul crimei: victimele sunt însemnate cu un X sau un Y, feţele lor sunt mutilate, iar traheea extirpată. Acţiunea din trecut are loc din perspectiva lui Erich Ebner, un deţinut din lagărul de concentrare Buchenwald, a cărui viaţă este dată peste cap de cruzimea nemţilor, dar şi de parteneriatul cu un doctor care vrea să dezvolte o cercetare bazată pe distrugerea corpurilor umane.
Pe lângă cele două planuri, avem şi perspectiva criminalului, care pur şi simplu îţi face pielea de găină. Nu am ştiut dacă să fiu impresionată sau scârbită de modul în care funcţiona creierul acestui criminal în serie, dar cu siguranţă am fost curioasă de drumul care l-a dus în acest punct fără întoarcere.
Cu timpul învăţase că, atunci când o uşă prindea a se deschide, nu stai să te-ntrebi de ce, ci intri rapid înainte să se închidă.
M-a captivat de la prima pagină povestea, chiar dacă la unele părţi am simţit că acţiunea este lentă. Dar factorul care m-a impresionat cel mai mult a fost modul în care prezentul şi trecutul se combină. Şi da... nu am ghicit criminalul, dar mă bucur că am fost surprinsă. Finalul m-a şocat profund. O clipă totul era bine, iar în cealaltă mi-a explodat situaţia în faţă. Cam aşa aş putea descrie ultimele pagini. Mai ales când mai erau vreo 15 până la finalul cărţii, iar eu mai aveam o listă întreagă de întrebări.
Dar această carte a fost un debut formidabil pentru o nouă serie poliţistă şi abia aştept să redescopăr aventurile celor două femei care şi-au demonstrat inteligenţa şi caracterul în fiecare pagină, de aceea i-am acordat 5 steluţe pe Goodreads. V-o recomand din suflet, mai ales toamna când cel mai bun remediu este un thriller, o cană de ceai şi o pătură pufoasă.
Cartea se poate achiziţiona de pe Editura Tritonic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu