Ultima zi - Helene N.

SPOILER ALERT:
Poţi trăi fără minte. Fii sigur de asta.
Însă nu poţi trăi fără inimă.

Primul gând care mi-a venit în minte după ce am terminat cartea a fost că dacă un necititor mi-ar cere opinia şi ar trebui să îi recomand o carte prin care să înţeleagă magia cititului, atunci Ultima zi ar fi prima alegere. Cred că din cauza intensităţii cu care am citit-o. M-am pus să o lecturez şi, deşi nu plănuiam să o termin atât de repede, în patru ore care nu şi-au făcut simţită prezenţa am fost gata cu această carte care până acum este preferata mea alături de Corrupt. Cu o poveste sfâşietoare despre prima dragoste, despre importanţa fiecărei clipe, despre iertare şi prietenie, această carte şi-a pus amprenta asupra mea şi mi s-a lipit de mâini şi de suflet.

Aceasta o are în prim plan pe Everly, o tânără în război cu viaţa şi cu sentimentele sale. Mi s-a părut ciudat la început modul în care a fost scrisă povestea, aceasta adresându-i-se lui Jarryd, protagonistul nostru. Dar nu pot spune că nu am fost captivată din prima, mai ales după un epilog misterios care nu lasă loc prezumţiilor. Cred că de aceea m-a prins atât de mult. Povestea lui Everly pare destul de complexă şi am simţit din plin emoţiile care o încărcau. După moartea mamei sale, şi-a ridicat un zid în jurul ei. Nici tatăl care o iubea nespus sau prietena ei cea mai bună nu o puteau scoate din cochilia aceea impenetrabilă. Mai presus de toate acestea, o ura din suflet pe iubita tatălui ei pentru faptul că aceasta îngropa amintirea mamei sale.

Ştii, uneori creierul meu mă face să cred că a căzut într-un somn adânc, însă atunci când mă gândesc la tine, parcă e mai treaz ca niciodată.

Însă zidul cade din momentul în care îl zăreşte pe Jarryd pe pod, de cealaltă parte a barei, părând că urmează să facă greşeala supremă.  Ea îl convinge că viaţa merită trăită, promiţându-i că îi va demonstra acest lucru, ajutându-l să se îndrăgostească în 30 de zile. Am savurat din plin fiecare zi şi mă îndrăgosteam tot mai tare de personajul lui Jarryd, deoarece era atât de dulce. Dar recunosc, m-a înnebunit puţin tot acest mister care îl învăluia. Dădeam pagină cu pagină şi nu mai puteam de curiozitate. Făceam presupuneri, pentru că da, aşa sunt eu. Nu rezist să nu îmi spun ce se va întâmpla şi rare sunt cazurile în care mă dau bătută. Şi deşi am nimerit câteva lucruri, majoritatea timpului am fost în pom cu ce urma să se întâmple.



Povestea aceasta este pur şi simplu magnetică. Te prinde de la prima pagină, îţi ia sufletul şi ţi-l poartă în corpul lui Everly. Privind prin ochii ei, m-am simţit pierdută. Am simţit cum e să îndepărtezi pe toată lumea de teamă să nu fii părăsită. Dar cel mai important, am simţit prima dragoste cu toţi fluturii ei şi am fost atrasă de acest băiat misterios care într-o clipă îţi cere sfaturi despre cucerirea unei inimi, în cealaltă aplicându-le pe tine. Am învăţat despre iertare şi cât de uşor poţi să scapi de o piatră de pe inimă dacă îţi permiţi să vezi cu adevărat în sufletul celor din jurul tău.

Cred că e mult mai simplu să încercăm să convingem pe altcineva că totul merită, decât să încercăm să o facem atunci când vine vorba de noi înşine.

Nu cred că pot exprima prin cuvinte cum m-am simţit la ultimele pagini şi printre lacrimi, cu greu, am reuşit să o termin. Mi-a plăcut extrem de mult şi modul în care s-au îndrăgostit protagoniştii, deoarece nu a fost nimic grăbit şi ai putut vedea magia în faţa ochilor tăi. Chiar dacă trecutul îi ţinea departe, prezentul îi atrăgea unul către altul şi m-a făcut să realizez că uneori destinul se joacă cu vieţile noastre într-un mod dureros, dar plăcut. Relaţia lor a fost perfectă din punctul meu de vedere. A început cu neîncredere, dar s-a transformat treptat în prietenie.

Doar ca să ştii, eu încă sunt aici. Exist şi te aştept.

Ca personaje secundare îi mai avem pe Lilly ( prietena ei cea mai bună) şi Michael ( care avea sentimente pentru Everly). Pentru ei am sentimente total opuse. Chiar dacă ştiu că Lilly era bine intenţionată, mi se părea că îi dădea cele mai nepotrivite sfaturi lui Ever. În unele momente aceste lucruri mă enervau. Cât despre Michael, i-am iubit spiritul liber şi modul în care nu forţa nota. Mda ... încă un personaj de care m-am îndrăgostit. Dar ce să îmi faci?!

Tu eşti alinarea gândurilor mele, Jarryd. Ştiu că am spus că am înţeles rolul prezenţei tale în viaţa mea, însă abia acum realizez motivul cel mai adevărat şi important. Te-am întâlnit pentru a-mi conecta sufletul cu al tău, atunci când totul se prăbuşeşte în jurul meu.

 Cred că acesta este şi motivul pentru care i-am acordat 5 steluţe, oficial . Dar vorba fie între noi, i-aş fi acordat un număr infinit. M-a făcut să trec prin toate stările posibile de la râs la plâns, până la furie şi iritare. Cred că pot spune că am trăit cartea aceasta şi de mult timp nu am fost atât de prinsă încât să uit de lumea din jurul meu, oamenii să vorbească cu mine şi eu să nu îi aud din cauză că mintea mea se întreba în continuu ,, Cine este cu adevărat Jarryd?'' sau ,, De ce ai făcut asta, Ever?''. Mi-am spus de la început că silul autoarei mă duce cu gândul la cărţile lui Colleen Hoover, care este idolul meu în materie de căţi de iubire care au capacitatea de a mă sfâşia pe interior. Aşa că vă îndemn să mergeţi, să luaţi cartea aceasta şi să pătrundeţi în această poveste plină de romantism, în care două suflete pierdute luptă pentru a se regăsi.

Cartea o puteţi achiziţiona de AICI .